Supernova uitata

ac76d16735e1e114ae6a7705c730333a

În urmă cu 962 de ani, la răsăritul Soarelui în ziua de 4 iulie 1054, astrologii chinezi admirau fascinați apariția pe cer, în lumina zorilor, deasupra orizontului estic, a unei „stele invitate” de o strălucire extraordinară. În termeni moderni, acest astru apărut pe neașteptate pe bolta cerească, era o supernovă a cărei strălucire a atins probabil magnitudinea aparentă de -6 (de patru ori mai strălucitoare decât planeta Venus), astfel că, așa cum ne arată consemnările lor, a putut fi urmărită de astrologii chinezi timp de aproape doi ani (653 de zile), inițial chiar și în plină zi (timp de 23 de zile). A fost o apariție atât de impresionantă încât a fost consemnată și de alte civilizații contemporane ale Orientului  apropiat (arabă) și îndepărtat (japoneză și koreană) dar și de cele nord-americane, sub forma inscripțiilor în piatră. Apoi a fost uitată…timp de nouă secole. Continuă lectura

Crepusculul in astronomie

4774a08bcc3b041863a790bb61564483

Spre diferență de stelele strălucitoare, aștrii și obiectele cerești mai puțin luminoase, cum sunt nebuloasele sau galaxiile, le putem observa numai atunci când cerul nopții este perfect întunecat. Dar această condiție nu se îndeplinește imediat ce Soarele dispare seara după orizont. Chiar dacă nu mai vedem discul solar, ascuns de orizont, Soarele continuă să ilumineze atmosfera Pământului care se menține strălucitoare o anumită perioadă de timp după momentul apusului, perioadă care în astronomie, și în alte domenii ale vieții, poartă denumirea de crepuscul. Continuă lectura

Martorul originilor galactice

4714967b0a2cccddcea112248ce41df5

Descoperit din întâmplare de astronomul englez Edmund Halley în anul 1714, roiul globular denumit de astronomi M13, este una dintre atracțiile cerului nocturn al verii în general și al lunii iunie în special. Denumirea sub care îl cunoștem astăzi se datorează redescoperiri sale cincizeci de ani mai târziu, în 1764, de către astronomul francez Charles Messier care l-a introdus pe poziția cu numărul 13 în celebrul său catalog de obiecte cerești nonstelare. Continuă lectura

Secretul dublu al Capellei

3e8f7c6c3b4a088094beb4924c7d5669

Fiind cea mai nordică stea a „Hexagonului de iarnă” și stea circumpolară, Capella strălucește la zenit pe cerul finalului de iarnă, atrăgând nu doar privirea pasionaților de studierea cerului nocturn ci și pe aceea a oricui și-o îndreaptă din curiozitate către cerul înstelat al nordului. Mai ales că având o magnitudine aparentă de 0,08, Capella este a șasea stea ca strălucire de pe bolta cerească și a treia, după Arcturus și Vega, de pe jumătatea nordică a acesteia. Continuă lectura