Anul 2016

fe28ed95a56c18b8e483712f98b3f5ca

Interpretarea rezultatelor observării astronomice a Soarelui în cursul anului 2016.

Include interpretarea rezultatelor prelucrării zilnice și lunare a datelor rezultate din cele 19 observații solare personale, pentru fiecare lună a anului 2016. După prelucrare, datele observaționale au fost încărcate și în bazele de date ale AAVSO și SOS-PTMA și se regăsesc în Jurnalul Solar AAVSO, numerele 1 – 4/2016, volumul 72.


Aprilie

Pentru luna aprilie a anului 2016, analiza evoluției activității Soarelui are la bază rezultatele detaliate ale prelucrării datelor rezultate din cele 9 observații solare personale. aceste rezultate au fost introduse și în bazele de date ale AAVSO, respectiv SOS-PTMA și se regăsesc în Jurnalul Solar AAVSO, numărul 4/2016, volumul 72, p. 4.

07a9798b6ca354e0c6398debb9c6dcf1

În aprilie 2016, activitatea solară a continuat să scadă într-un ritm ușor mai rapid față de luna anterioară și față de ritmul înregistrat în luna martie 2016. Astfel, valoarea medie a numărului activității solare R a fost de 53,67, ceea ce reprezintă o scădere a acesteia cu aproximativ 10%. În schimb, numărul mediu de pete solare înregistrate a fost mai ridicat, de 19,22 (față de 14,5). Deși aparent contradictorie, această evoluție a activității solare se justifică prin faptul că numărul mai mare de pete solare s-a înregistrat într-un număr mediu mai scăzut de grupuri de pete solare, de 3,44 față de cele 4,5 observate în luna martie 2016.

4382fbbf5ed8493f6d7e675e0fb922c1

Activității solare pe ansamblul lunii aprilie a fost mult mai scăzută comparativ ce cea înregistrată luna anterioară, cu o evoluție relativ constantă în cea mai mare parte a intervalului și creștere bruscă în ultimele șapte zile ale acestuia. Din nou activitatea solară a fost predominant concentrată în emisfera nordică a Soarelui, caracterizată însă de variații mari, în comparație cu cea din emisfera sudică, mai slabă dar mult mai constantă. Felul în care activitatea solară a evoluat în emisfera nordică a Soarelui este și cel care a determinat caracterul general al evoluției de ansamblu a activității solare în această lună, mai cu seamă în perioada 6 – 19 aprilie 2016.

433e5ef17f0d829edffde55aa191b9bc

Evoluția lunară a numerelor de pete, grupuri de pete și al activității solare pe emisfere, în luna aprilie 2016. (sursa: AAVSO)

Activitatea eruptivă a Soarelui în luna aprilie 2016 a fost foarte diferită de aceea din luna martie a aceluiași an, atât ca evoluție cât și ca intensitate. Au predominat categoric erupțiile de clasă B, cu un vârf la finalul lunii, în timp cele de clasă C s-au înregistrat preponderent la începutul acesteia. Satelitul GEOS-15 a înregistrat un total aproape dublu, de 135 de erupții solare, dintre care una singură de clasă M, 33 de clasă C (față de cele numai 12 ale lunii anterioare) și 101 de clasă B (mult mai numeroase decât luna martie 2016).

22723eacd19fa8a6bce4643307e0e054

Activitatea eruptivă a Soarelui în luna aprilie 2016, pe baza datelor culese de GEOS-15. (sursa: AAVSO)

Erupțiile de clasă X au lipsit în continuare iar în ziua de 22 nu s-a înregistrat nici o erupție solară. De asemenea, de această dată, există o corelație clară între felul în care a evoluat activitatea eruptivă a Soarelui și felul în care evoluat activitatea sa în ansamblu. Erupțiile de clasă B par a fi în cea mai mare măsură corelate cu evoluția activității solare în emisfera nordică a Soarelui. Reluarea acestora în ziua de 23 marchează de altfel și momentul începutului evoluției ascendente a activității solare de la finalul lunii aprilie 2016.

7319b300bb18fef9d7de579effc4d3d3

Pe ansamblu, se poate observa că pe termen scurt evoluția descendentă a valorii medii înregistrată a numărului R al activității solare se menține în continuare într-o etapă de stabilizare, cu o oarecare tendință generală de scădere în lunile următoare.


Martie

Centralizarea și analiza datelor rezultate din activitatea de observare a Soarelui pe luna martie a anului 2016.

În analiză sunt incluse și datele rezultate din cele 2 observații solare personale. Rezultatele detaliate ale prelucrării datelor observaționale au fost încărcate și în bazele de date ale AAVSO și SOS-PTMA și se regăsesc în Jurnalul Solar AAVSO, numărul 3/2016, volumul 72, p. 4.

19cd8612fec2597d640dacd4b6021d1e

În martie 2016, activitatea solară a înregistrat o ușoară scădere, aproape nesemnificativă, față de luna anterioară. Astfel, comparativ cu cea înregistrată în luna februarie 2016, valoarea medie a numărului activității solare R a fost de 59,5, ceea ce reprezintă o valoare cu numai 1,4% mai scăzută. Numărul mediu de pete solare înregistrate a fost de asemenea mai scăzut, de 14,5 (față de 20,33), în timp ce numărul mediu de grupuri de pete solare a fost foarte puțin mai mare, de 4,5.

baf3c6e3a870a2b20f1d12aa3fad7246

Evoluția activității solare pe ansamblul lunii martie 2016 a fost aproape identică celei din luna anterioară, cu o tendință generală de scădere, o etapă mai intensă la începutul perioadei, urmată de o scădere constantă până la finalul acesteia. Totuși, de această dată activitatea solară a fost predominant concentrată în emisfera nordică a Soarelui, chiar dacă într-o evoluție descendentă, în comparație cu cea din emisfera sudică, mai slabă dar mult mai constantă. Este în același timp evident că activitatea solară înregistrată în emisfera sudică este cea care a determinat caracterul general al evoluției de ansamblu a activității solare în luna martie 2016.

73c7eb57374866047a426ce41d3df682

Evoluția lunară a numerelor de pete, grupuri de pete și al activității solare pe emisfere, în luna martie 2016 (sursa: AAVSO).

Activitatea eruptivă a Soarelui în luna martie 2016 a fost în schimb complet diferită de aceea din luna februarie 2016, atât ca evoluție cât și ca intensitate. Au predominat categoric erupțiile de clasă B, cu vârfuri la începutul și la finalul lunii, în timp cele de clasă C s-au înregistrat preponderent la mijlocul acesteia. Satelitul GEOS-15 a înregistrat un total de numai 74 de erupții solare dintre care numai 12 de clasă C (față de cele 99 ale lunii anterioare) și 62 de clasă B (și aici mai puține decât luna februarie 2016). Erupțiile de clasă M și X au lipsit iar în trei zile ale lunii (7, 21 și 22) nu s-a înregistrat nici o erupție solară. De asemenea, aparent nu există o corelație clară între felul în care a evoluat activitatea eruptivă a Soarelui și felul în care evoluat activitatea sa în ansamblu. Erupțiile de clasă B par a fi într-o oarecare măsură corelate cu evoluția activității solare în emisfera sudică a Soarelui.

01e6947701c49baffc287d9c9e67a330

Activitatea eruptivă a Soarelui în luna martie 2016, pe baza datelor culese de GEOS-15 (sursa: AAVSO).

Pe ansamblu, se poate observa că pe termen scurt evoluția descendentă a valorii medii înregistrată a numărului R al activității solare pare să intre într-o nouă etapă de stabilizare, cu valori chiar mai ridicate decât în urmă cu un an și surprinzător de asemnătoare cu cele din aceeași perioadă a anului 2013. Un nivel la care se situează și tendința de evoluție generală.

97535983ed8ffd87a1198a4269af4275

Totuși, în timp ce în anul 2013, tendința de evoluție scăzătoare era foarte surprinzătoare dată fiind perioada de maxim a ciclului activității Soarelui, în această etapă a ciclului o revenire spre creștere a activității solare este mult mai puțin probabilă.


Februarie

Centralizarea și analiza datelor rezultate din activitatea de observare a Soarelui pe luna februarie a anului 2016.

În analiză sunt incluse și datele rezultate din cele 3 observații solare personale. Rezultatele detaliate ale prelucrării datelor observaționale au fost încărcate și în bazele de date ale AAVSO și SOS-PTMA și se regăsesc în Jurnalul Solar AAVSO, numărul 2/2016, volumul 72, p. 4.

4df2e9c84682964505472f866df1042b

În februarie 2016, activitatea solară a înregistrat o foarte ușoară creștere față de luna anterioară. Astfel, comparativ cu cea înregistrată în luna ianuarie 2016, din datele analizate, a rezultat că valoarea medie a numărului activității solare R a fost cu 11% mai ridicată, adică de 60,33. Numărul mediu de pete solare înregistrate a fost de 20,33 iar numărul mediu de grupuri de pete solare a fost de 4.

7376cfa4e02afff5ec084fae088b8f7c

Evoluția activității solare pe ansamblul lunii februarie a avut o tendință evidentă de scădere, cu o etapă mai intensă la începutul perioadei, urmată de o scădere constantă până la finalul acesteia. Distribuția petelor solare și a grupurilor de pete solare pe emisfere, raportată la evoluția numărului specific al activității, arată că deși numărul de grupuri de pete a fost ușor superior în emisfera sudică a Soarelui, activitatea solară a fost constant mai intensă pe tot parcursul lunii în emisfera nordică a acestuia. Cu excepția zilelor de 3 – 6 februarie când s-a înregistrat o inversare de scurtă durată a acestei tendințe generale de evoluție și respectiv 18 – 22 februarie când activitatea în cele două emisfere a fost practic egală. Activitatea solară înregistrată în emisfera sudică este cea care a determinat caracterul general mai constant al evoluției de ansamblu a activității solare în luna februarie 2016.

48bf4281713beafcef6872513281838d

Distribuția petelor, grupurilor de pete și a activității solare pe emisfere, în luna februrie 2016 (sursa: AAVSO)

Activitatea eruptivă a Soarelui în luna februarie 2016 a fost mult mai intensă comparativ cu luna ianuarie. De această dată, au predominat erupțiile de clasă C, mult mai numeroase decât în luna anterioară și cu un vârf la mijlocul perioadei. În schimb, numărul erupțiilor de clasă B a fost mai egal distribuit pe parcursul lunii. Astfel, satelitul GEOS-15 a înregistrat un total de 193 erupții solare dintre care 4 de clasă M, 99 de clasă C și 90 de clasă B (aproximativ același număr cu cel înregistrat în luna ianuarie). Din nou foarte interesant este faptul că aparent nu există o corelație clară între felul în care a evoluat activitatea eruptivă a Soarelui și felul în care evoluat activitatea sa în ansamblu. Erupțiile de clasă B par a fi într-o oarecare măsură corelate cu evoluția activității solare, în special cu prezența petelor solare în emisfera nordică a Soarelui. Dar pe ansamblu, în luna februarie 2016, intensitatea cele două activități apare ca având o evoluție oarecum inedependentă.

d8097173fe8434c46b364481b7e7bffd

Activitatea eruptivă a Soarelui în luna februarie 2016, pe baza datelor culese de GEOS-15 (sursa: AAVSO)

Pe ansamblu, se poate observa că valoarea medie înregistrată a numărului R al activității solare s-a situat la nivelele înregistrate în anul 2010, înscriindu-se în tendința deja generală de scădere a activității solare și de intrare în etapa de minim, a unui nou ciclu al acestia.

5f2894496cbc492c48aec91b1e1836a4

Rămâne de urmărit în continuare această evoluție, inclusiv din punctul de vedere al asemănărilor și deosebirilor față de perioada similară a ciclului anterior.


Ianuarie

Centralizarea și analiza datelor rezultate din activitatea de observare a Soarelui pe luna ianuarie a anului 2016.

În analiză sunt incluse și datele rezultate din cele 5 observații solare personale. Rezultatele detaliate ale prelucrării datelor observaționale au fost încărcate și în bazele de date ale AAVSO și SOS-PTMA și se regăsesc în Jurnalul Solar AAVSO, numărul 1/2016, volumul 72, p. 4.

97766c7c56dc084891da969fa2453b8f

În ianuarie 2016, activitatea solară a continuat să înregistreze aceeași evoluție descendentă începută în ultimele 3 luni anterioare. Comparativ cu cea înregistrată în luna decembrie 2015, din datele analizate, a rezultat că valoarea medie a numărului activității solare R a fost cu 30% mai scăzută, având o valoare de 56,20. Numărul mediu de pete solare înregistrate a fost de 26,20 iar numărul mediu de grupuri de pete solare a fost de 3. Activitate care, ca valoare a numărului R, a echivalat cu o creștere a ritmului de scădere, comparativ cu situația înregistrată în ultimele două luni.

bcdc6e4038a85859a13a1242edb906e2

Distribuită pe parcursul lunii, activitatea solară a înregistrat o evoluție în general constantă, cu două vârfuri aproximativ simetrice la mijlocul celor două jumătăți ale sale. Totuși, activitatea solară poate fi considerată relativ mai intensă și mai constantă în a doua jumătate a lunii ianuarie 2015, fluctuațiile sale fiind mai puțin ample. Distribuția petelor solare și a grupurilor de pete solare pe emisfere, raportată la evoluția numărului specific al activității, arată că deși numărul de grupuri de pete a fost relativ asemănător sau chiar superior în emisfera sudică a Soarelui, activitatea solară a fost constant mai intensă în emisfera nordică a acestuia. Cu excepția zilelor de 3 – 5 și respectiv 19 – 24 ianuarie când s-au înregistrat inversări de scurtă durată a acestei tendințe generale de evoluție. Totodată, activitatea solară înregistrată în emisfera nordică este și cea care a determinat caracterul general mai constant al evoluției de ansamblu pe întreaga lună.

db64b918fc154903eb1dc1db8a617bdd

Distribuția petelor, grupurilor de pete și a activității solare pe emisfere, în luna ianuarie 2016 (sursa: AAVSO)

În ceea ce privește activitatea eruptivă a Soarelui, aceasta a fost mult mai slabă în luna ianuarie 2016 comparativ cu luna decembrie 2015, înregistrând și două zile complet lipsite de erupții solare (2 și respectiv 5 ianuarie). Au predominat erupțiile de clasă B, mai numeroase decât în luna anterioară, numărul celor de clasă M a fost cel care a determinat tendința de scădere la fel și cel al erupțiilor de C, mai mic cu peste 50%. Astfel, satelitul GEOS-15 a înregistrat un total de 115 erupții solare dintre care una de clasă M, 28 de clasă C și 86 de clasă B. Foarte interesant este faptul că absența erupțiilor coincide aproximativ cu zilele de activitate solară mai intensă din prima parte a lunii ianuarie 2016, determinată mai degrabă de creșterea rapidă a eruțiilor de clasă B în ziua de 6. De asemenea interesant este faptul că erupțiile de clasă C mai numeroase au determinat creșterea temporară a intensității activității solare din emisfera sudică a Soarelui, în a doua parte a lunii.

4cc3420061a9f00fcc55be1abe76c568

Activitatea eruptivă a Soarelui în luna ianuarie 2016, pe baza datelor culese de GEOS-15 (sursa: AAVSO)

Pe ansamblu, se poate observa că nivelul înregistrat al numărului R al activității solare a fost cel mai scăzut înregistrat din noiembrie 2010, ceea ce echivalează cu faptul că pentru acest ciclu de activitate solară,  nivelul la care se face tranziția de la un nivel scăzut la un nivel ridicat al activității solare (pentru acest ciclu R = 38) a fost depășit din nou de această dată în scădere.

b4b46e4c5bc470e9907845bca2024788

Așadar, felul în care a evoluat activitatea Soarelui în luna ianuarie 2016, pare să indice clar că perioada de maxim a actualului ciclu solare este practic încheiată. Situație foarte clar evidențiată și de valorile înregistrate ale numărului de pete respectiv de grupuri de pete solare.

Anunțuri