Apele Marii Negre

5b85b724a6dd8f60bcaf6611d67155e5

Aflată în sud-estul Europei, la limita aceasteia cu Asia, Marea Neagră are o suprafață de 436 400 kilometri pătrați și o adâncime medie de 2 kilometri. Pentru a o putea vedea pe toată odată, ar trebui să ne aflăm într-un avion zburând la o înălțime de cel puțin 28 de kilometri.

Țărmurile ei lungi de aproape 4000 de kilometri, sunt în cea mai are parte dominate de munți, ci excepția țărmului nord-vestic unde malurile sunt joase, nisipoase, cu plaje întinse și bancuri de nisip. Este regiunea unde se varsă în mare Dunărea, al doilea fluviu ca lungime din Europa, prin ceea ce este a doua ca mărime deltă de vărsare fluvială de pe continent.

f536ea7465367338d8634fc04eed4028

În schimb apele Mării Negre ascund o trăsătură mai puțin știut a acesteia, cu originea în salinitatea lor și în faptul că lumina pătrunde în largul mării numai până la adâncimea de  150-200 metri.

Ca urmare a poziționării fluviilor și râurilor care aduc apă dulce de jur împrejurul mării, a legăturii indirecte și aproape inexistente cu Oceanul Planetar și a faptului că apele Mării Negre sunt puternic încălzite de Soare la suprafață, sistemul de curenţi este unul foarte aparte. El include numai curenți orizontali, produși de vânt, cu un traseu circular, invers acelor de ceas în timp ce curenţii marini verticali, care ar ajuta la amestecarea straturilor de apă, sunt complet absenți. De aceea, deși Marea Neagră este una dintre mările lumii ale cărei ape sunt pe ansamblu cel mai puțin sărate, salinitatea lor este puternic diferențiată pe verticală, fiind scăzută la suprafață și deosebit de ridicată la adâncime.

7d5e2c986fa415650c1999c2f79947c6

Generalizând, am putea spune așadar că apele Mării Negre sunt „stătute”, ceea ce le împarte practic în două mări suprapuse. Una este cea de la suprafaţă, până la adâncimea de 200 de metri, cu ape oxigenate şi bogată în faună și vegetație marină. Cealaltă este cea de la adâncime, sub 200 metri, lipsită de oxigen, dominată de prezența bioxidului de carbon şi a hidrogenului sulfurat. Practic, o mare moartă…și în același timp un adevărat muzeu, un loc de fosilizare. Acolo, lipsa oxigenului și a vieții permite ca toate epavele ajunse pe fundul Mării Negre, de-a lungul timpului, să fie perfect conservate.

O altă trăsătură aparte a apelor Mării Negre este faptul că, deoarece este o mare interioară, mareele sunt de foarte mică amploare, apele crescând cu numai 12 centimetri. Practic, o diferență pe care nici nu o putem sesiza stând pe țărm. Dar valurile mării pot fi cu adevărat impresionant pe vreme rea, cu înălțimile lor de 5 până la 10 metri.

52668f7d2c9219f96af527263a15b686

Litoralul românesc al Mării Negre oferă condiții de viață fertile pentru alge, mai cu seamă în vecinătatea gurilor de vărsare ale Dunării. Fluviul aduce nutrienții de care algele au nevoie. Dar Marea Neagră este în același timp invadată continuu de specii marine noi, care se adaptează imediat, după ce sunt aduse de navele care vin din alte mări. De aceea putem găsi în apele Mării Neagre diverse specii de meduze, scoici albe și mai cu seamă melcul din specia Rapana Venosa (foarte invaziv și ușor adaptabil la multe tipuri de climat), în spiralele căruia ascultăm zgomotul valurilor ei atunci când suntem departe de Marea Neagră.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s