Tranzitul planetei Mercur prin fata Soarelui

0498ea9b44c1060a946b7f0ad7501afc

În urmă cu un an, aștrii “ne-au oferit” spectaculosul fenomen al unei eclipse, chiar și parțiale, de Soare. Anul acesta, ele “ne vor oferi” spectacolul unui alt fenomen care, chiar dacă nu este la fel de…”remarcabil”, este cel puțin la fel de fascinant. Este vorba de trecerea micii și încă destul de enigmaticei planete Mercur prin fața astrului zilei, Soarele.

Astfel, în ziua de luni 9 mai 2016, astronomii amatori și curioșii de pe aproape întreg Pământul (cu excepția Japoniei și a unor regiuni din estul Asiei, Oceaniei, Australiei și Antarcticii) vor avea din nou avea ocazia, după zece ani, de a observa fenomenul denumit astronomic ca tranzit al planetei Mercur prin fața Soarelui. Unul rar, dat fiind că se produce cam de 13 ori în decursul a 100 de ani, deși nu la fel de rar ca tranzitul planetei Venus care se produce de numai două ori în aceeași perioadă de timp.

a45cf368e4b28cff2d7f5c3ea046ab07

Vizibilitatea tranzitului planetei Mercur prin fața Soarelui. De la centru spre exterior sunt delimitate zonele în care fenomenul va fi vizibil în întregime, parțial (începe înainte de răsărit – stânga – se termină după apus – dreapta) respectiv nu va fi vizibil – regiunile marcate cu alb. (Sursa: timeanddate.com)

Pentru noi, cei aflați pe Pământ, singurele planete care pot fi observate tranzitând prin fața Soarelui sunt Mercur și Venus deoarece amândouă se află mai aproape de Soare decât planeta noastră și deci în același timp, permanent între acestea. Totuși, deși Venus și Mercur trec printre Pământ și Soare la fiecare revoluție completă în jurul acestuia din urmă (cu Mercur efectuând trei revoluții complete în timpul unui an terestru), orbitele lor și cea a Pământului nu se află pe un plan perfect plat unele față de altele. Ca urmare, fenomenul de tranzitare a planetelor interioare Venus sau Mercur (eventual ambele) prin fața Soarelui are loc numai când Pământul pe orbita sa este aliniat în același plan cu una dintre cele două (sau cu ambele) planete interioare. O coincidență astronomică relativ rară (extraordinar de rară în cazul unui dublu tranzit), de unde și raritatea tranzitelor solare care pot fi observate de pe Pământ.

93b25391a194496a8ecbd3bddfa08a1d

Poziția orbitelor lui Mercur și a Pământului și situațiile în care se pot fi observate tranzituri ale planetei Mercur prin fața Soarelui. (Sursa: ESO 2016)

În această epocă astronomică, tranzitele planetei Mercur se produc în prima parte a lunii mai sau a lunii noiembrie, atunci când planurile orbitelor celor două planete se intersectează. Pe termen lung însă, orientarea acestor planuri poate fi diferită și în consecință și perioadele când tranzitele pot fi observate. În ultimii 700 de ani, două treimi dintre tranzitele planetei Mercur au fost observate în luna noiembrie când planeta este văzută de pe Pământ de 194 de ori mai mică de discul solar deoarece este în cel mai îndepărtat punct de planeta noastră. În luna mai, tranzitul se produce mult mai rar tocmai deoarece Mercur se află în cel mai apropiat punct de Pământ, moment în care deplasarea pe orbită a planetei este mai lentă și deci probabilitatea de a trece prin punctele de intersectare a planurilor orbitale este mai mică.  Totuși, această apropiere ne permite să îl vedem ca fiind de numai 158 de ori mai mic decât discul solar din fundal. Ca urmare, în acest an fenomenul prezintă un interes mai mare decât următoarele tranzituri, care se vor produce în luna noiembrie a anilor 2019, 2032 și 2039.

cc9368607bf2f4dfa71fe2fa29574889

Momentele și datele tranzitului din 9 mai 2016 al planetei Mercur prin fața Soarelui (Sursa: Espenak 2016)

În ceea ce privește desfășurarea tranzitului planetei Mercur prin fața Soarelui, fenomenul presupune cinci etape ale căror momente orare, stabilite în raport cu centrul Pământului, pot fi diferite cu cel mult două minute față de acelea efective ale observării lor, în funcție de poziția geografică în care ne aflăm. Tranzitul debutează cu etapa primului contact, când marginea exterioară a imaginii discului planetei Mercur atinge marginea exterioară a imaginii discului solar. Ea se va produce la momentul 11h 12m Timp Universal (UT) sau 14h 12m Timp legal român (TLR) pentru aceia dintre noi aflați în România. Imediat după primul contact, imaginea discului planetei Mercur va marca pe suprafața Soarelui o mică indentație rotundă până la cel de-al doilea contact, la momentul 11h 15m UT sau 14h 15m TLR, când marginea interioară a imaginii discului planetei atinge marginea interioară a imaginii discului solar. Apoi, pe parcursul a 6 ore, planeta Mercur va trece prin fața Soarelui, ajungând la jumătatea discului acestuia la maximul tranzitului, la momentul 14h 57m UT sau 17h 57m TLR. Fenomenul se va încheia cu alte două momente de contact, în ordinea inversă a primelor două. Al treilea contact la momentul 18h 39m UT sau 21h 39m TLR, respectiv al patrulea contact, la momentul 18h 42m UT sau 21h 42m. Dată fiind însă poziția geografică a României, ultimele două momente ale tranzitului lui Mercur prin fața Soarelui se vor produce după apusul Soarelui, la momentul aproximativ 20h 30m TLR. De aceea, condițiile atmosferice (prezența norilor sau pâclei la orizont) vor influența foarte probabil calitatea observațiilor asupra fenomenului, indiferent de felul lor (vizual sau fotografic).

05c960fd155b20ecc953c8aef5612108

Momentele de contact al marginilor discului planetei Mercur cu marginile discului solar în timpul tranzitului. (Sursa: Stellarium)

În general observarea vizuală a tranzitului planetei Mercur presupune să utilizăm aceleași metode ca în cazul observării Soarelui sau a eclipselor parțiale ale acestuia. Totuși, deoarece dimensiunea vizibilă a planetei Mercur în timpul fenomenului de tranzitare prin fața Soarelui este mică, indiferent de luna în care se produce, fenomenul este dificil sau chiar imposibil de observat cu ochiul liber (evident protejat cu filtrele corespunzătoare). Cea mai simplă modalitate de a observa tranzitul lui Mercur este de a proiecta imaginea Soarelui pe un ecran cu ajutorul unui binoclu sau a unui telescop mic, de preferat un telescop refractor, pentru care este necesar un ocular cu o putere de mărire (grosisment) de minim 50 de ori. Din nou, trebuie reținut faptul deosebit de important că în nici o situație și cu nici un fel de instrument,  nu vom privi Soarele direct cu ochiul liber, fără utilizarea unui sistem de protecție adecvată care să prevină distrugerea ochiului și orbirea. Pentru a efectua observația direct prin ocularul telescopului, vom acoperi mai înainte obiectivul instrumentului cu un filtru solar special destinat observării în siguranță a Soarelui.

99fb045e42fbd292b03812043e23e721

Tranzitul planetei Mercur prin fața Soarelui produs în anul 2006. Planeta apare ca un mic disc cu margini clare în partea de jos a discului solar. Pete solare pot fi observate la marginile acestuia. (Sursa: TheBrockenInAGlory)

În ceea ce privește caracterul științific al observării tranzitului lui Mercur prin fața Soarelui, acesta poate reprezenta pentru astronomii amatori mai experimentați și având dotarea necesară (similară cu aceea utilizată pentru observarea ocultațiilor lunare) o ocazie de a determina cu precizie momentele de contact ale marginilor imaginii discului planetei Mercur cu cele ale discului solar pentru cordonatele geografice ale locului de observație. Determinare pentru care este necesară și stabilirea marjelor de eroare ale rezultatelor obținute în funcție de echipamentul folosit și de condițiile atmosferice de observare. În plus, deoarece observarea în lumină albă presupune imprecizii subiective în determinarea momentelor primului și ultimului contact, pentru creșterea preciziei se poate utiliza un filtru H-Alfa (filtru care permite observarea Soarelui în lungimea de undă a hidrogenului) care va permite observarea discului planetei Mercur înainte și după aceste momente, pe fundalul protuberanțelor și a cromosferei Soarelui. O soluție care ar permite în același timp și obținerea unor observații fotografice deosebite.

0c9cc292f4713ba602809e38286887a9

Tranzitul planetei Mercur observat cu ajutorul unui filtru solar H-Alfa

Pentru majoritatea amatorilor însă, ca și pentru simplii curioși, deși aparent este mult mai puțin spectaculos decât tranzitul plantei Venus și cu siguranță nici pe departe la fel de spectaculos ca eclipsele de Soare (care reprezintă din punct vedere astronomic tot un tranzit dar ale Lunii prin fața Soarelui), tranzitul planetei Mercur prin fața Sorelui este cel puțin la fel de interesant dacă nu chiar mai interesant decât acestea. Spre diferență de Venus, Lună și celelalte planete din sisyemul solar, Mercur este cea mai dificil de observat și de aceea este și cea mai puțin observată planetă. Astfel, acest fenomen astronomic special ne oferă tuturor o rară ocazie de a vedea această mică și misterioasă planetă care deschide cortegiul planetar al Soarelui.

Informații suplimentare:
Espenak, Fred (2016). 2016 Transit of Mercury. În Observer’s Handbook 2016, Royal Astronomical Society of Canada
Powell Martin J. (2016) The Transit of Mercury May 9th 2016
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s