Procedura AAVSO de observare astronomica a Soarelui

107e9fb959d5ef2eb035ec9853a3613c

Numeroși astronomi amatori, în special cei debutanți, sunt atrași către astronomie de dorința de a admira cu ajutorul instrumentelor optice, aștrii atât de spectulos reprezentați în imaginile care provin de la sateliți și telescoape spațiale sau terestre. Dacă o astfel de motivație este firească, ea ar trebui să reprezinte numai un debut în activitatea de veritabil astronom amator. Ceea ce presupune, mai mult decât doar observarea în sine a aștrilor, desfășurarea unei activități științifice sistematice și contribuția cu datele culese la cercetarea astronomică mondială.

Desigur, la nivelul actual de dezvoltare a astronomiei profesioniste, se poate obiecta că astronomul amator nu mai poate aduce, prin observațiile sale, o contribuție semnificativă la cunoaștere. Dar aceasta este numai o aparență care persistă în viziunea acelor amatori de astronomie care preferă să rămână în prima etapă a entuziasmului, să-i spunem vizual, de admirare fascinată a universului. O aparență deoarece acei amatori care depășesc această etapă, descoperă că îndreptându-și pasiunea pentru aștri către o direcție bine stabilită, abordând un mod de lucru profesionist, riguros și bine planificat, și concentrându-și eforturile pe un domeniu anume al observării astronomice, nu numai că pot obține rezultate valoroase dar cu ajutorul lor pot aduce o contribuție importantă la cunoaștere.

b2bc82a1858e20c5a5dfcdeb85d3d43b

Există încă domenii ale astronomiei către care un amator care capătă experiență se poate îndrepta: stelele variabile, stelele duble, urmărirea activității Soarelui ș.a. Iar dintre aceste domenii, observarea astronomică sistematică a Soarelui este unul dintre acelea în care se pot aduce mari contribuții la cercetare și cunoaștere și în același timp se pot admira “pe viu” fenomene cosmice dintre cele mai spectaculoase și dinamice.

În observarea astronomică a Soarelui, o posibilitate simplă de a valorifica rezultatele observațiilor  este prelucrarea și transmiterea lor către baza de date a Secțiunii Solare a Asociației Americane A Observatorilor de Stele Variabile (AAVSO).

46bc12ed15fecbc8efafabaf64dedcd4

Pentru ca aceste rezultate să aibă valoare și poată fi folosite mai departe de specialiștii care consultă permanent această bază de date, astronomul amator trebuie să efectueze observațiile respectând o anumită procedură. Ea este relativ simplă, se poate învăța repede și odată cu experiența, poate fi aplicată fără a mai consulta permanent instrucțiunile care o alcătuiesc. Instrucțiuni care au în vedere puterea instrumentului astronomic și felul în care trebuie să desfășurăm observațiile, astfel:

  • Diametrul obiectivului instrumentului cu care facem observațiile trebuie să fie cuprins între 50 și 80 de mm, inclusiv prin utilizarea unei diafragme cu această deschidere dacă diametrul obiectivului este mai mare de 80 de mm. Menținerea diametrului util al obiectivului în aceste limite permite îmbunătățirea raportului focal al instrumentului (raportul distanță focală/diametru obiectiv), cu pierderi minime în rezoluție și luminozitate.
  • În timpul observațiilor să folosim mai multe grosismente (măriri). În general vom folosi oculare care permit măriri de la 40-50 de ori, până la 60-70 de ori, pentru a putea observa discul solar în ansamblul său și a identifica grupurile majore de pete și strucutura lor. Dacă vizibilitatea ne premite, putem trece și la măriri de 80-90 de ori, pentru a identifica grupurile mici și a obține un rezultat mai precis. O soluție de compromis este aceea de a  folosi un ocular cu câmp larg (wide angle) cu o distanță focală scurtă (mărire de 90-110x). Acesta ne arată discul solar în ansamblu la o mărire care ne perimtă să efectuăm o observație detaliată. În plus, structura lor optică este bine adaptată la rigorile observării Soarelui (componente metalice, lentila focală poziționată la exterior).
  • Observațiile ar trebui să le efectuăm în fiecare zi la aproximativ aceeași oră pentru a ne familiariza cu poziția diferitelor grupuri de pete.
  • Înainte de a începe un program de observații sistematice ale Soarelui, trebuie să ne familiarizăm cu sistemele de clasificare Zurich și McIntosh de clasificare a grupurilor de pete solare, astfel încât să putem urmări transformarea de la o zi la alta a acestor grupuri și a crește precizia observațiilor.
  • În timpul observației vom analiza atent marginile discului solar unde se pot afla pete și grupuri de pete mai dificil de identificat la o primă vedere. De multe ori, petele aflate la marginea discului solar se pot ascunde între facule. De aceea, trebuie multă atenție în identificarea lor ca pete pentru a nu le confunda cu acestea din urmă.
  • Numărarea petelor și a grupurilor o putem face de mai multe ori pentru a profita de îmbunătățirea pe moment a condițiilor de vizibilitate. În astfel de situații, trebuie să înregistrăm atent momentul observației în timp universal (UT) pentru a putea stabili apoi momentul mediu al observației în ansamblu.
  • Observațiile trebuie să fie cât mai frecvente cu putință pentru a crește și menține precizia acestora în timp. Când nu putem efectua observații timp de mai multe zile, putem folosi resursele disponibile pe Internet pentru a ne ține la curent cu evoluția grupurilor de pete. Totuși, trebuie să evităm sub orice formă să ne calibrăm observațiile pe baza acestor surse deoarece ele sunt rezultate din observații efectuate cu echipamente diferite de ale noastre și deci rezultatele lor sunt din pornire diferite de cele ale observațiilor noastre.

75ebb906b71ceae24263ebb0ce75e0e4

Rezultatele observațiilor solare efectuate pe baza acestei proceduri, de altfel destul de accesibilă chiar și începătorilor, se trimit către AAVSO folosind diverse metode puse la dispoziție de asociație (în special via Internet). Formularele și aplicațiile on-line au capacitatea de a calcula inclusiv valoarea numărului R al activității solare, deși este recomandabil să încercăm să facem o prelucrare primară proprie înaintea trimiterii datelor, pentru a ne autoverifica și a ne deprinde cu aceste calcule.

aa9091f9ff76a7c396dfafa32f82cda2

În sfârșit, dacă avem grijă să trimitem datele rezultate din observațiile solare proprii până la data de 10 a lunii următoare (o putem face zilnic, imediat după observație), vom avea plăcerea de le găsi publicate în numărul din luna următoare a Buletinului Solar AAVSO, cu numele nostru menționat alături de cele ale tuturor celorlalți observatori care au contribuit cu date pentru aceeași perioadă. Satisfacția unui astfel de rezultat al unei munci făcută din pasiune, în timpul liber, dar profesionist și riguros, este deosebită și greu de egalat. Satisfacția că deși amatori, suntem cu adevărat astronomi.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s