Ce sunt de fapt “genele”

Genetica este probabil una dintre ramurile biologiei despre care majoritatea dintre noi au auzit și care este și cel mai puțin pusă în discuție. Dar asta nu înseamnă că este neapărat și bine înțeleasă, fie că vorbim despre concept, metodă sau rolul său în verificarea și ilustrarea evoluției ființelor vii. Iar la esența neînțelegerii geneticii stă chiar înțelegerea eronată a semnificației conceptului de “genă” de la care îi provine și numele.

Știința definește conceptul de “genă” ca fiind o regiune localizabilă a secvenței genomice, corespunzând unei unități ereditare, asociată cu regiuni regulatorii, transcrise și/sau alte regiuni și secvențe funcționale. O definiție aparent complicată care a necesitat 25 de oameni de știință și două zile pentru a fi formulată. Ce se înțelege din ea? Că o genă reprezintă un segment al moleculei ADN despre care se poate spune că “dirijează” realizarea a ceva prin intermediul unor instrucțiuni de producere a anumitor proteine cu funcții specifice. Și mai exact, că genele reprezintă “rețete” care “instruiesc” celulele unui organism viu cum să producă anumite proteine cu anumite roluri în funcționarea acelui organism.

Însă modul în care este definit conceptul de “genă” poate lăsa din păcate loc pentru interpretări, motiv pentru care este adesea greșit înțeles. Mai ales atunci când în vorbirea curentă este urmat de cuvântul “pentru” deoarece în acest fel se acreditează ideea falsă că fiecărui rezultat vizibil al variației unei gene sau chiar fiecărei trăsături individuale, inclusiv de comportament, iar fi asociat(ă) o genă specifică. Și aceasta mai cu seamă în cazul maladiilor de origine genetică pentru care formula “o genă pentru” sugerează fie că ar exista gene care provoacă acele maladii (“genă pentru infarct”, „genă pentru cancer”) fie că gene care ajută la producerea unor proteine cu funcții specifice în organism, pot fi rele (opuse celor “bune”, necesare) deoarece pot duce la apariția respectivelor maladii.

În realitate însă, lucrurile nu stau deloc așa. Toate genele sunt esențial necesare funcționării organismului uman și fiecare dintre noi are același număr și aceleași gene ca oricine altcineva. În schimb, genele fiecăruia dintre noi sunt diferite într-o măsură mai mare sau mică de genele cu aceleași funcții ale celorlalți oameni, reprezentând versiuni numite în genetică alele. Versiunile individuale ale aceleiași gene ajută la producerea de către celule a unor proteine care, prin felul în care își îndeplinesc funcția, dau naștere unor manifestări exterioare mai mult sau mai puțin asemănătoare și/sau intense, de la un individ la altul. Iar prin manifestări pot fi înțelese atât trăsăturile (culoarea ochilor sau a părului, vocea etc) care ne diferențiază unii de alții deși avem același ADN, cât și disfuncționalități sau maladii.

În concluzie, în loc să spunem că există o „genă pentru cancer”, ar trebui să știm că genele care ajută la producerea proteinelor cu rol în controlul reproducerii celulelor, pot avea versiuni care să ajute la producerea unor proteine cu acțiune mai slabă sau care nu își îndeplinesc rolul normal. La fel, în loc să spunem “genă pentru memorie”, trebuie să înțelegem că genele care ajută la producerea proteinelor cu rol în funcționarea celulor creierului implicate în procesul de memorare, pot avea versiuni care să ajute la producerea unor proteine cu o acțiune mai intensă. Deci există variante ale unor gene care contribuie la un risc mărit de apariție a cancerului sau la probabilitatea unui memorii superioare.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s