Consemneaza observatiile astronomice: de ce si cum

BPA0405RM213-M

Observarea aștrilor poate fi o activitate foarte plăcută și relaxantă. A consemna însă aceste observații este ceea ce face diferența dintre a fi simpli curioși și a deveni veritabili astronomi amatori. Numeroși începători omit să își consemneze observațiile în special datorită percepției frecvente că numai astronomii care participă la diverse programe de cercetare ar trebui să o facă. Dar lucrurile stau cu totul altfel.Pentru un astronom amator, mai ales începător, consemnarea observațiilor este la fel de importantă ca observația în sine. Alcătuirea în acest fel a unei veritabile “baze de date” poate fi chiar ea programul personal de cercetare ca astronom iar cu ajutorul ei ne putem urmări evoluția în timp și îmbunătăți tehnicile de observație.

Jurnal-astro-1

Caietul de observare a planetei Jupiter, aparținând astronomului și popularizatorului Patrick Moore.

Se pune evident întrebarea, cum ar trebui să arate, ce ar trebui și în ce fel ar consemnate obsevațiile într-un astfel de jurnal.

Din punct de vedere practic, se recomandă în general să folosim un caiet cu arc, ca fiind cel mai comod dar această variantă nu este obligatorie. Ne putem alege orice ce suport preferăm: caiet, registru, fișe separate, clasoare, foi volante etc. Toate sistemele sunt bune atâta timp cât sunt simple, eficace și permanent alimentate cu date. O excepție ar fi dispozitivele de tipul tabletelor sau telefoanelor mobile. Pentru observarea aștrilor, ochii trebuie să fie obișnuiți cu întunericul iar lumina produsă de ecranul unor astfel de dispozitive va împiedica acest lucru. Voi reveni asupra felului în care trebuie pregătită o observație astronomică.

În ceea ce privește felul în care ar trebui să consemnăm observațiile, cele mai importante elemente sunt:
  • Numele: ca astronom amator dorim ca cei care ne vor consulta baza de date să știe că noi am alcătuit-o, observație după observație.
  • Data la care am efectuat observația: se înțelege de la sine că trebuie să o menționăm dar atenție să nu uităm de faptul că data se schimbă la miezul nopții (ora 00:00).
  • Ora (momentul) observației: trebuie notată în timp universal (TU) calculat prin scăderea a două sau trei ore din ora legală a României. Deci vom avea nevoie de un ceas precis măcar la minut. Atenție la schimbarea datei care se face la tot ora 00:00 UT.
Fusele orare.

Fusele orare.

  • Subiectul observației este de fapt denumirea astrului sau fenomenului observat.
  • Instrumentul: vom consemna dacă acesta este o lunetă (refractor) sau un telescop (reflector), ce diametru are obiectivul său și ce distanță focală. Aceste date pot fi preluate din prospectul tehnic al instrumentului sau eventual de pe eticheta aplicată pe corpul acestuia de producător.
  • Tipul de ocular (Ortoscopic, Plössl, UWA etc.) și distanța focală a acestuia. Eventual putem menționa mărirea care se obține cu ocularul folosit și care se calculează prin împărțirea distanței focale a instrumentului la cea a ocularului. Totodată vom menționa și dacă am utilizat o lentilă tip Barlow.
  • Condițiile meteo: vom consemna temperatura, transparența cerului (excelentă, bună, medie, mediocră, rea sau după scala Antoniadi) nebulozitatea cerului (prezența norilor).
  • Turbulența aerului, mai exact măsura în care se agită imaginea observată ca urmare a turbulenței atmosferice. O modalitate foartă simplă este să utilizăm o scală cu patru trepte: imagine stabilă, ușor agitată (agitația este slabă și rară), mediu agitată (agitația este intermitentă dar frecvență) și foarte agitată (agitația este permanentă).
  • Ceea ce am observat: este consemnarea în sine a observației pe care am făcut-o, cu comentariile personale sau desene sau ambele. În general este bine să nu lăsăm nimic de completat după finalizarea observației. Cu cât trece mai mult timp, când completăm vom fi tentați să interpretăm sau să facem erori, ceea ce va scădea valoarea consemnării.

La început, consemnarea unora dintre aceste elemente poate părea dificilă dar în timp și destul de repede pe măsura creșterii numărului de observații, observatorul ne vom deprinde cu ele și consemnarea lor va deveni obișnuință. De asemenea, pe măsura acumulării experienței, putem crea jurnale de observații separate pentru fiecare astru observat sau pentru anumite categorii de observații (solare, stele variabile, nebuloase și galaxii…), în momentul în care vom alege să ne specializăm pe una dintre ele.

Indiferent însă de soluția pe care o alegem, rezultatele consemnate ale observațiilor astronomice proprii vor fi o sursă de satisfacții personale, ca astronomi amatori, cât și pentru cei care vor avea ocazia să le consulte. Ele ne vor pot ajuta să contribuim cu adevărat la cunoașterea universului.

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Consemneaza observatiile astronomice: de ce si cum&8221;

  1. Pingback: Jurnal de astronom | Vorbind Despre

  2. Pingback: Scala Antoniadi de evaluare a vizibilității astrilor cu telescopul | Vorbind Despre

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s